Remarcante

 Nestor Vonicescu

     S-a născut la 1 octombrie 1927 în satul Lozova din județul Lăpușna, România (acum: Raionul Strășeni, R.Moldova), în familia răzeșilor Vasile și Vera Vornicescu. Școala primară a făcut-o în satul natal, apoi a urmat seminarul monahal la Mănăstirea Neamț (1946-1948) și seminarul monahal superior la aceeași mănăstire (1948-1951). A urmat Institutul Teologic din București (1951-1955), cursurile de doctorat în teologie la același institut (1955-1958) și cursuri postuniversitare la Bossey și Geneva în Elveția (1969-1970). Doctoratul și l-a luat la București în 1983. Activitatea bisericească și-a început-o ca frate la schitul Nechit, jud. Neamț (1943-1946) și apoi frate la Mănăstirea Neamț (1946-1951). La 10 martie 1950 a intrat în monahism, fiind hirotonit ieromonah și a slujit ca preot la catedrala episcopală din Iași (1958-1962) și bibliotecar al Mitropoliei de acolo.

       A fost numit stareț al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava (1960-1966). Mitropolitul Iustin Moisescu l-a hirotonit arhimandrit la 2 februarie 1962 și de la 25 martie 1966 până la 15 decembrie 1970 a fost stareț al Mănăstirii Neamț. La 27 decembrie 1970 mitropolitul Firmilian al Olteniei l-a hirotonit episcop-vicar la Craiova. De la 23 aprilie 1978 a devenit mitropolit al Olteniei. A scris numeroase cărți, articole și studii pe teme patristice, istorice și ecumenice. A publicat în țară și străinătate. A participat la multe congrese, simpozioane și alte întruniri internaționale la Madrid, Helsinki, Moscova, Sofia, Ierusalim, Budapesta, Praga, Varșovia, Atena, Kiev, New York, Sydney, New Delhi, Noua Zeelandă etc. A susținut și desfășurat acțiuni filantropice în cadrul eparhiei. A fost distins cu ordinul „Crucea Sfântului Mormânt” al Patriarhiei Ierusalimului, cu ordinul „Sf. Ap. Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei, cu ordinul „Sf. Andrei” al Patriarhiei Constantinopolului, cu ordinul „Sf. Sofronie Vraceanski” al Patriarhiei Bulgare, cu ordinul „Sf. Vladimir” al Patriarhiei Moscovei, cu ordinul „Sf. Serghie de Radonej” al Bisericii Ortodoxe din Polonia, cu medalia „St. Marcu” a patriarhiei Alexandriei, cu ordinul „Sf. Constantin cel Mare” al Primăriei Romei. A fost președintele Comisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români și Președintele Comisiei Naționale Române de Istorie Eclesiastică și Comparată. În 1996 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A murit la 17 mai 2000 la spitalul județean Craiova în urma unui atac de cord.

 

  Alexandru Baltagă

           S-a născut la 14 aprilie 1861, în comuna Lozova, județul Lăpușna, în familia preotului Ștefan Baltagă. A fost  preot, membru al  Sfatului Țării din Basarabia, victimă a comunismului sovietic, prizonier politic, decedat( 7 august 1941, Kazan, URSS) într-una din închisorile gulagului sovietic.

     Educat în smerenie faţă de cele sacre, tânărul Alexandru, după Şcoala parohială din Lozova, îşi continuă studiile la Seminarul Teologic din Chişinău, pe care-l termină în anul 1883, fiind coleg de promoţie cu Alexandru Ciugureanu, tatăl lui Daniel Ciugureanu, viitorul prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti, unul din făuritorii Unirii Basarabiei cu România.

       Activitatea de păstorie a sufletelor şi slujitor al lui Dumnezeu o începe la 3 decembrie 1883, fiind numit paroh la Biserica cu hramul „Aleksandr Nevski” din localitatea Călăraşi-sat, hirotonit diacon la 26 ianuarie 1886, iar la 2 februarie 1896 – preot la aceeaşi biserică la care, cu permisiune prin derogare de la reglementările vremii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi permite activitatea până la sfârşitul vieţii.

       A fost persoana care, înainte de toate, a promovat cuvântul lui Dumnezeu, dar a fost şi un activist pe tărâmul obştesc, promovând adevărul istoric despre Basarabia. Timp de 22 de ani (1903-1925) este preşedinte al Congresului Eparhial.

     A fost singurul reprezentant al Bisericii în Sfatul Ţării. Cum era firesc, la ceasul deşteptării, 27 martie 1918, Alexandru Baltaga votează pentru Unirea Basarabiei cu România.

      Năpasta se abate peste el odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940.

     Lui Alexandru Baltaga, deja la 31 august 1940, i se aduce învinuirea: „În anul 1918 a avut o atitudine duşmănoasă faţă de Rusia Sovietică, a fost membru [deputat] activ al Sfatului Ţării, votând pentru dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea la România, fiind răsplătit de Guvernul României cu 50 ha pământ”. În consecinţă, se face vinovat de: acordarea de ajutor aripei reacţionare a burjuaziei mondiale (art. 54, p.4 ); lupta activă împotriva clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare (art. 54, p. 13) şi sabotaj contrarevoluţionar (art. 54, p. 14 Cod Penal al RSS Ucrainene), „fapte” care erau pedepsite cu ani grei de gulag, inclusiv cu moartea.

 

   Zlata Tcaci

       S-a născut la 16 mai 1928 în satul Lozova, raionul Strășeni, compozitoare, decedată la 6 ianuarie 2006.

    A absolvit Conservatorul de Stat ,,Gavriil Musicescu” din Chișinău (diplomă în muzicologie, 1952, și compoziție, 1962). Compozitoarea a desfășurat aici o prodigioasă activitate didactică pe parcursul a mai mult de 40 de ani. Maestru Emerit al Artei din Moldova (1974), laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1982) și al altor premii și distincții, Zlata Tcaci este autoarea a peste 800 de lucrări muzicale realizate în genuri muzicale diferite: de la cîntece și miniaturi instrumentale pentru copii pînă la cicluri vocale, compoziții simfonice, vocal-simfonice și muzical-teatrale. 578 din ele au fost editate. Un loc prioritar în creația compozitoarei l-a ocupat muzica pentru copii. Zlata Tcaci este autoarea primei opere și a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică.

 

 

Lilian Botnaru

      S-a născut pe 11 octombrie 1979 în com. Lozova, Strășeni. A absolvit școala din localitate. A studiat la Colegiul de Ecologie din Chișinău. Din 2019 studiază  la Drept la  Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată din Moldova.

                Activează din 2015– primar la Primăria comunei Lozova.

 
 
 
 
 

      Ion Chilianu

        Ion Chilianu s-a născut pe 17.06.1960, în satul Lozova, r-nul Strășeni, în familia lui Dumitru și a Nadejdei Chilianu.

      A avut o copilărie frumoasă și o educație bună. Studiile și le-a început la școala nr. 1 din satul natal, după care a urmat Școala Profesională de Comerț din Chișinău, până în anul 1978. În 1979, după ce-și săvârșește serviciul militar, în regiunea Murmansk, tânărul se întoarce acasă și este înmatriculat la Universitatea de Stat din Chișinău, la Facultatea de Merceologie și organizarea comerțului cu mărfuri alimentare. Imediat după absolvirea studiilor, (1985-1992) este angajat la Combinatul de fructe și legume în calitate de șef de depozit pentru păstrarea merelor.

       În 1986 se căsătorește cu Angela Butnaru, fiica lui Vasile Butnaru, gospodar în sat. În tânăra familie se nasc doi copii, Mihai și Ana-Maria, cărora le-a oferit o educație aleasă, cunoștințe și studii aprofundate.

        Din 1998, când se stabilesc cu traiul permanent în Chișinău, și după o experiență de viață și de muncă acumulate, Ion Chilianu își consolidează puterile și voința de muncă într-un viitor de succes. Împreună cu prietenul și colegul său, Nicolae Ciobanu, înființează societatea cu răspundere limitată CODRU-ST, orientată spre businessul agroalimentar.

       În 2000, prin intermediul programului „Primul proiect agricol” a importat din Italia material viticol-altoi și portaltoi devirozat. În martie 2004 a pus bazele întreprinderii mixte moldo-olandeze FRUIT NURSERIES, producătoare de puieți de măr și păr de tipul „knip-baum”.
În prezent este președintele Asociației Pepinieriștilor Viticoli din Moldova VITAS.

        Datorită reușitelor sale de a implementa cele mai avansate tehnologii de plantare a livezilor, de producere a materialului săditor pomicol și viticol și de păstrare a fructelor, Ion Chilianu a primit ordinul „Gloria Muncii”, în 2010.

 

Vasile Grosu

       Vasile GROSU este lozoveanul, care după absolvirea școlii medii din sat cu „Medalie de aur”, și-a continuat studiile în Lvov, Ucraina la Academia de comerț cooperatist, specialitatea merceologia și organizarea comerțului cu produse alimentare, apoi a studiat la relații internaționale.

    Ca președinte al biroului executiv al Uniunii Cooperativelor de Consum „Urecoop” Strășeni perfecționează permanent deservirea comercială a populației și contribuie la modernizarea tehnologiei de comercializare a mărfurilor. Deși este suprasolicitat la serviciu, găsește timp și pentru voluntariat.

       Vasile GROSU, membru-fondator, membru al Consiliului de administrare al Asociației de băștinași, este unul dintre cei mai activi lozoveni plecați de-a ACASĂ, care contribuie esențial la dezvoltarea localității de baștină, iar când vine vorba de actele de caritate desfășurate în localitate în preajma sărbătorilor de Crăciun și Sfintele Paști face donații fără a ezita.
Contribuția dumnealui financiară,precum și a altor băștinași, a făcut posibilă implementarea cu succes, în toamna 2020, a Proiectului „În 2020 ne întoarcem la fântâni”.
A contribuit financiar la confecționarea costumelor populare pentru membrii corului „Doina Codrului” și la editarea monografiei „Corul Doina Codrului din Lozova la 110 ani”.

 

Eugeniu Ciolacu

     S-a născut pe 27 octombrie 1978 în com. Lozova, Strășeni. Eugeniu CIOLACU este un om de afaceri de succes, membru al Consiliului de administrare al Asociației de băștinași, care pe lângă faptul că contribuie financiar la realizarea proiectelor privind dezvoltarea localității de baștină și susține campaniile de caritate desfășurate în localitate în preajma sărbătorilor de Crăciun și Sfintele Paști, se implică în amenajarea teritoriului localității ajutând cu materiale de construcții.

 
 
 

Valentina Lozovanu

       Valentina LOZOVANU, istoric, profesoară de istorie, viceprimar, este director executiv al Asociației de Băștinași „Lozovenii de pretutindeni” din 2016, anul creării asociației. În această perioadă a reușit să organizeze 16 campanii de caritate pentru peste o mie de localnici aflați în dificultate și diverse evenimente.

       Doamna LOZOVANU a adus la Lozova 6 proiecte care au fost implementate în comun cu băștinașii de pretutindeni în valoare de circa 1 milion de lei. Prin activități de voluntariat reușește să mobilizeze atât pe cei de ACASĂ, cât și pe cei DIASPORA, motivându-i la colaborare, comunicare și susținere financiară  pentru dezvoltarea satului natal.

 

Vera Siminel

        S-a născut pe 1 ianuarie 1956 în com. Lozova, Strășeni. Din 2019 activează la Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

      Vera Siminel a plecat din localitatea de baștină de mai bine de 40 de ani, dar continuă să iubească și satul, și oamenii lui. „Admir oamenii satului meu și nu-i pot lăsa la greu. Îmi place să mă implic în diverse activități care mă țin ocupată și nu-mi permit să mă plictisesc”.

        În 2016 a fost invitată la primăria din Lozova, unde a avut loc prima ședință de constituire a Asociației Obștești „Lozovenii de Pretutindeni”. Atunci a decis să se implice în activități de voluntariat pentru a atrage băștinașii din întreaga lume în dezvoltarea locală.